Mănăstirea Crasna Gorj | Lăcaş Sfânt
Mănăstirea Crasna se află în comuna Crasna jud. Gorj pe D.J. 675 Curtişoara – Novaci şi a fost întemeiată în anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filişanu.
|
Poziţia ei deosebit de liniştită şi singuratică a atras călugări rugători încă de pe timpul Cuviosului Nicodim de la Tismana. În secolul al XVI-lea există în raza satului Crasna o mică sihăstrie cu biserica de lemn, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, unde se nevoiau câţiva călugări retraşi de lume În anul 1636, Dumitru Filişteanu din Filiaş, mare sluger, construieşte la Crasna noi chilii şi biserica din piatră de râu şi cărămidă în locul celei de lemn şi introduce viaţa de obşte în mănăstire. Biserica a fost terminată la 24 septembrie 1637, după cum reise din pisania bisericii. Ctitorul bisericii şi proprietarul satului, Dumitru Filişteanu era nepotul marelui ban al Craiovei, Dobromir, şi văr cu doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul. |
|
|
Biserica de tip bizantin, are pereţi puţin înalţi decoraţi cu un brâu de cărămidă sub streaşină şi cu arcuri ce par a se rezema pe o bogată colonadă ce înconjoară biserica, cu o singură turlă octogonală aşezată pe o bază pătrată deasupra naosului. Catapeteasma, printre cele mai frumoase din ţară - înaltă până la boltă - este de lemn, cu o sculptură ornamentală, poleită cu foi de aur. Naosul şi pronaosul sunt cam la fel de spaţioase, despărţite de un zid înalt până la boltă, cu o deschidere cât o uşă obişnuită. |
|
Pridvorul este închis cu ziduri la fel de groase. Este pictat în totalitate (pereţi şi boltă). Are două deschideri pentru intrarea credincioşilor: una în partea de apus cât o uşă obişnuită, alta la intrarea din sud de 1,80 m înălţime şi de 50 cm lăţime. Lumina provine în altar de la o fereastră aşezată la răsărit, în naos, de la câte o fereastră pe fiecare parte a zidurilor, iar în pronaos de la o singură fereastră pe peretele din sud. Toate ferestrele sunt simple şi fără grilaj metalic. Pridvorul n-are ferestre, fiind luminat prin cele două deschideri de intrare.
Turla este pe naos de forma octogonală, cu opt ferestre înalte şi înguste. Pardoseala este de scândură - în naos, plăci mari de beton - în pronaos, şi piatră mică, cioplită cu şase feţe - în pridvor.
 |
 |
De o parte si de alta a intrarii in pridvor se pot admira cele doua reprezentari, iconografice, unice in tara noastra ale manastirilor romanesti inchinate la Sfantul Munte Athos. Chiliile si celelalte incaperi ale manastirii sunt oranduite in jurul bisericii pe laturile de est, sud si vest, formand alaturi de zidul de incinta de pe latura de nord o adevarata cetate de aparare.
Ai trecut pe aici? Lasă un comentariu !
