Am spus atunci când am creat acest site că doresc să mă implic în dezvoltarea zonei, de fapt acesta a fost pricipalul motiv pentru care am demarat acest proiect. Aşa că, am făcut tot posibilul să demonstrez că modul în care este administrată şi se dezvoltă “staţiunea” Rânca este total greşit; fără prea mult succes. Am să abandonez acest subiect, o perioadă, pentru că am tras concluzia că Rânca este tărâmul nimănui, unde se desfăşoară doar afaceri duty-free, şi că turiştii sunt foarte încântaţi de modul în care s-a dezvoltat staţiunea şi, în general, de toate serviciile oferite acolo. Deci, nu poţi să-i faci bine omului cu forţa, se poate considera tot un abuz. Aş avea o ultimă rugăminte: - Lăsa-ţi obiectivele aparatelor să surprindă şi imagini de prin „staţiune” şi nu doar orizontul, mai ales pe timp de vară !
Era să uit ceva, jurnaliştilor care postează colinde, prin ziare locale consacrate, dedicate stelei ce a răsărit în turismul gorjean la Rânca aş dori să le dau un sfat: - Învăţaţi versurile bine şi poate vă primesc proprietarii de vile la un ceai cald şi, dacă vă ascuţiţi puţin şi limba, poate îl primiţi fără să plătiţi! - Scriţi: “bla b b bla bla, b bla b b bla bla”!
Aşa că, o să mă orientez de azi înainte către idei constructive şi doar atât. Gustul amar pe care îl simt în orice plan, cultural, politic, economic al societăţii de azi nu doresc să-l mai transmit şi altora, s-a transformat în lătrat inutil şi concluzia este că suntem incapabili să facem diferenţa între bine şi rău. Dacă ar fi să descriu ceea ce trăim în societatea de azi, v-aş ruga să vă imaginaţi următoarea situaţie: Într-o cameră de 12 metri pătraţi sunt introduşi 10 oameni, li se aruncă un pumn de monede, se stinge lumina, iar pe întuneric aceştia încep să se lupte pentru acele monede. La uşă, doi băieţi mai deştepţi pariază pe numărul celor care vor ieşi în viaţă. Finalul este aproape, lupta se desfăşoară încă, cei doi râd în hohote, cei 10 dau semne de oboseală...îşi caută duşmanii în întuneric, când duşmanul se ascunde, de fapt, în interiorul fiecăruia dintre ei.
Pentru că Rânca nu va putea oferi prea curând condiţiile necesare prosperităţii locale, poate niciodată, sau doar pentru câţiva, alternative ar putea apărea în domeniul agricol, aşa că voi enumera câteva oportunităţi.
Să trecem la treabă, investiţi în agricultură: zootehnie, apicultură şi pomicultură
Celor care nu aşteaptă sfârşitul lumii şi/sau nu doresc să se îmbogăţească peste noapte din speculă, aş dori să le împărtăşesc câteva idei. În scurt timp, singura alternativă va fi agricultura pentru foarte mulţi, aşa că, ar fi bine să începem din timp, pentru că mai târziu va fi mai greu.
1. Zootehnia a fost pentru novăceni ramura care i-a consacrat, oile şi vacile au fost o sursă de bunăstare o perioadă destul de lungă de timp. Ne lipseşte modernizarea, eficientizarea şi interesul pentru adaptarea la metodele moderne implicate de această ramură, dar cu interes se poate învăţa şi moderniza.
Aceste ocupaţii pot reînvia şi, după cum tot spuneam, “Brânza de Novaci” ar putea fi înregistrată ca brand ecologic tradiţional şi astfel s-ar asigura un preţ ridicat pentru acest produs, un procedeu exact prin care se obţine, în condiţii de igienă, cu investiţii foarte mici din partea celor interesaţi. Cine nu doreşte să se încadreze în rigorile producţiei ecologice poate opta pentru producţia industrială, sau chiar pentru amândouă.
Crescatorii de animale ar trebui sa-şi înfiinţeze o Asociaţie Profesională cu statut juridic, la care să cotizeze cu o sumă de bani toţi cei interesaţi. Această asociaţie va avea ca principal obiectiv chiar înregistrarea brandului de mai sus. Tot prin intermediul acestei asociaţii se va controla utilizarea brandului respectiv, cei care vor dori să vândă sub această denumire vor trebui să cotizeze şi să producă după criteriile stabilite. Tot prin intermediul asociaţiei se pot demara acţiuni împotriva eventualelor abuzuri din partea statului, în numele proprietarilor, se pot înregistra utilaje sau spaţii de interes comun, pentru a amortiza mai uşor eventualele investiţii şi reparaţii. Cotizaţia poate fi stabilită în funcţie de numărul de animale deţinute, suma oscilând în funcţie de cheltuielile care vor surveni. Cotizaţiile vor fi resimţite mai uşor decât atunci când eşti pus în situaţia să te descurci pe cont propriu. Toate bunurile acesteia pot fi detinute în functie de procentul cotizat, fără să existe nemulţumiri. Încercaţi doar să vă imaginaţi ce posibilităţi noi vă poate oferi o astfel de asociere.
2. Pomicultura este un alt domeniu care ar putea fi practicat cu succes. De la clasicii meri pruni şi peri până la viţă de vie, zmeur şi mur. Singura problemă cu care ne confruntăm este că suntem obişnuiţi să facem agricultură după ureche, această practică nu dă roade, cărţile şi documentarea profesionistă este indispensabilă în ziua de azi, dar şi dotarea cu utilaje şi mecanizarea. O afacere de viitor ar putea fi murul şi zmeurul pe şpalier, vă puteţi face o idée citind aceste articole: Cultura ecologică de zmeur şi Murul.
Nucul este de asemenea destul de profitabil. Pentru cei care nu pot avea răbdare 10 ani până la maturizarea speciilor cunoscute de noi, se pot folosi puieţi de nuc care dau rod în 3-4 ani, informaţii mai multe aici: Nucul: plantare si intretinere.
3. Apicultura este puţin mai specială, este dedicată în general celor care nu au teamă de albine, aşa că este mai delicată, dar nu imposibil. Apicultura ar putea fi chiar combinată cu plantaţiile de zmeur şi mur, astfel ar fi o corelare ideală şi roadele culese pe măsură. Mai multe informaţii găsiţi aici: Apicultura, Stupăritul.
4. Solariul poate fi de asemenea o sursă bună de venit, creşterea preţului transporturilor va ajuta producţia internă de legume şi cu siguranţă că acest domeniu va avea de câştigat. Câteva informaţii despre amenajarea solariilor şi cultivare găsiţi aici: Solarii şi Grădina de legume. Nu vă bazaţi doar pe informaţiile găsite pe internet, cărţile de profil se găsesc la preţuri de până în 50 RON şi sunt indispensabile. Nu trebuie să vă alarmaţi în legătură cu investiţiile, puteţi începe cu solarii de dimensiuni mici pe care să le extindeţi anual.
Idei sunt convins că aveţi cu toţii, dar nu ştiţi de unde să începeţi. Eu zic aşa, haideţi să începem cu ce avem mai sus şi să continuăm aici: Investim în agricultură: zootehnie, apicultură şi pomicultură.
Dezbaterile constructive sunt întotdeauna folositoare, aşa că vă aştept să facem şi ceva util cu timpul pierdut în faţa calculatorului.
PS: Articolul este dedicat celor care nu consideră munca o ruşine şi celor care nu aşteaptă să le ofere statul locuri de muncă.
